10 decembrie 2022
Singurul loc în care ne-am gândit noi să mergem ca să nu ne umplem de noroi după vremea ploioasă din ultimele zile, a fost Cheile Turzii din Munții Trascăului.
Ne gândeam că vom traversa cheile doar prin defileu unde este numai stâncă, doar că de data aceasta traseul a fost ud și alunecos.
Cum spuneam mai sus, după ploi și prognoze meteo nu prea încurajatoare, am găsit parcarea spațioasă de la intrarea în Cheile Turzii, dinspre satul Cheia, comuna Mihai Viteazu, aproape goală, dar cu o parte terasele din apropiere funcționând, în așteptarea turiștilor.
Am pornit în drumeție cu entuziasm pentru că cerul se înseninase și soarele pe care nu-l mai văzusem de câteva zile, acum strălucea.
Vizitarea Cheilor Turzii prin defileu pe firul apei este cea mai frecvent practicată de turiști, acesta fiind un traseu ușor, marcat cu cruce roșie.
În Cheile Turzii au fost descoperite aproximativ 60 de peșteri, arcade și firide de mici dimensiuni.
În peșterile din Cheile Turzii s-au găsit cele mai vechi urme ale vieții omenești din zona Turda. Aceste urme, vechi de aproximativ 60.000 de ani, aparțin comunităților musteriene de vânători din paleoliticul mijlociu.
În drumeția noastră, pentru a străbate întreg defileul, trebuie să traversăm patru punți care ne poartă de pe o parte pe cealaltă peste râul Hășdate.
Traseul este bine marcat și amenajat, punțile sunt refăcute, iar în zonele expuse sunt montate cabluri metalice de susținere. Fiecare podeț are o denumire, astfel, primul se numește Puntea Peșterilor, a doilea Mijlocul Cheilor, a treilea Vizuina Spălată și ultimul, aproape de ieșirea din defileu, Portița Cheilor.
Chiar la traversarea Punții Peșterilor, se observă la baza muntelui câteva cavități care sunt intrări în peșteri. Astfel de cavități puteți observa de altfel pe tot parcursul traseului din Cheile Turzii.
Prin defileul cu o lungime de 1270 metri, am trecut pe la baza pereților abrupți cu denumirea: Peretele Uriaș, Peretele Cald, Zurusul Lung, Turnul Galben, Creasta Scorușului și pe lângă vârfuri ascuțite cu înălțimea ajungând la 250 de metri, care străpungeau bolta cerească, cum ar fi: Colțul Ascuțit, Colțul Rotunjit, Colțul Crăpat și multe altele.
Pe acești pereți amețitori se practică alpinismul și este amenajat un traseu de via ferrata, considerat a fi unul dintre cele mai spectaculoase din țară.
Râul Hășdate care pe alocuri dezvoltă mici căderi de apă, ne-a însoțit pe tot traseul cu sunetul specific apelor repezi de munte, având o culoare verde care-l face mai deosebit.
Pe alocuri sunt formate ochiuri de apă adânci dar limpezi în care am văzut înotând păstrăvi destul de mari.
Defileul este ușor de parcurs, cu o diferență de nivel mică, poteca fiind în cea mai mare parte din timp la nivelul apei. Totuși, în unele porțiuni, traseul este îngust și la înălțime mai mare deasupra apei.
De asemenea, trebuie să țineți cont de faptul că poteca este alunecoasă, de aceea vă recomand încălțăminte cu talpă aderentă.
După aproximativ o oră am ajuns în capătul defileului, de unde ne-am hotărât să ne continuăm drumeția pe partea stângă, care de fapt este versantul drept al cheilor, în sensul de curgere a râului, urmând marcajul punct roșu.
De obicei, cei care vizitează Rezervația Naturala Cheile Turzii pornesc dinspre localitatea Cheia și Cabana Cheile Turzii pe traseul care urmează cursul râului Hășdate până la ieșirea din chei (înspre Petreștii de Jos), iar apoi se întorc pe același traseu.
Un obiectiv turistic spectaculos observat din două unghiuri diferite nu face decât să completeze percepția asupra lui, mai bine spus, să o întregească, partea cu traseul de creastă fiind cea pe care eu o ador în fiecare drumeție.
Acum vom merge pe creasta dreaptă a cheilor cu urcarea din capătul defileului, după ce am traversat podul, din satul Petreștii de Jos.
Acest traseu l-am mai făcut în sens invers, atunci când am parcurs întreg circuitul de creastă al Cheilor Turzii și mi-a plăcut enorm, așa că hai iar pe creastă!
Începem urcarea susținută urmărind marcajul cu punct roșu și ajungem după un timp la un platou de unde avem o panoramă minunată asupra Munților Trascăului ale cărui piscuri se înălțau în depărtare și pe care încercam să le recunoaștem: Piatra Secuiului, Platoul Bedeleu, Vârful Ardașcheia, Vârful Ugerului.
Aici pe pășune bolovani albi ieșeau din loc în loc, iar fructele roșii de măceș împodobeau cromatic peisajul.
După un timp ne încadrăm pe urcarea pe poteca care intră în pădure, marcajul pe care îl urmăm este tot cel cu punct roșu, dar i se alătură și cel cu bandă roșie.
Urcăm spre creastă, în locul numit La Dos, pe cărarea care devine tot mai noroioasă, printre arbuștii cu spini care ne agață des hainele.
După aproximativ o oră ajungem în locul numit La Dos, unde au început să se ivească pereții stâncoși ai Cheilor Turzii. Eram acolo sus, pe versanții care priviți de jos atingeau cerul.
Imaginea este impresionantă. Parcă nu-ți vine să crezi că te afli deasupra cheilor. Ne-am oprit, am fotografiat, am admirat peisajul, am căutat de la înălțime să descoperim poteca turistică amenajată în interiorul cheilor.
De sus vedeam oamenii ca niște puncte colorate care se mișcau încet la baza pereților calcaroși. Râul Hășdate era ca un fir strălucitor șerpuind între pereții verticali, gri. Am reușit să cuprindem cu brațele ambii versanți, în fotografii. Nu mai eram oamenii mici din interiorul cheilor, dominați de grandoarea acestora. Acum noi eram mai mari decât muntele!
Urmează coborârea prin pădure care ne conduce până la Cabana Salvamont, chiar lângă parcarea unde am lăsat mașina la începutul zilei.
Bineînțeles că ne era foame și am ales să mâncăm la o terasă niște mici uriași gustoși și papanași, înainte să o luăm spre casă.
A fost o zi frumoasă, atât din punct de vedere al traseului pe care vi-l recomand, indiferent în ce sens sau formă doriți să îl parcurgeți, cât și al vremii neașteptat de calde pentru luna decembrie.
Cheile Turzii sunt o destinație la care mă voi reîntoarce cu foarte mare plăcere, cu toate că le-am vizitat de multe ori.
Călătorii plăcute!
Date tehnice:
Distanța totală – 8 km;
Durată – 3:30 ore
Diferență de nivel – 400 metri;
Dificultate traseu – ușor;
Marcaje – cruce roșie prin defileu+ punct punct roșu pe traseul de creastă;
Accesul – satul Cheia, comuna Mihai Viteazu, județul Cluj.
Puteți viziona mai jos un scurt film din drumeția noastră prin Cheile Turzii: