Circuitul Crestelor Cheilor Turzii

martie 2019, septembrie 2020, noiembrie2024

Dificultatea traseului de creastă, Circuitul Crestelor Cheilor Turzii, este prezentată ca fiind medie, escaladarea versanților se face pieptiș, mai ales versantul stâng, urcarea durează cam 40-50 minute pe fiecare versant, pentru a realiza circuitul crestelor Cheilor Turzii.

Traseul prin defileu, pe malul râului Hașdate, l-am parcurs de mai multe ori, ultima dată când am scris despre acesta a fost în octombrie 2018.

La fel cum spuneam în articolul cu Vf. Ciucarul Mare, un obiectiv turistic spectaculos observat din două unghiuri diferite nu face decât să completeze percepția asupra lui, mai bine spus, să o întregească.

Traseul

Am ajuns în parcarea de la intrarea în Cheile Turzii la ora 11, când aceasta era cam goală. Am intrat pe traseul de vizitare al Cheilor Turziii amenajat de-a lungul râului Hașdate, am trecut primul pod și am mers până la chioșcul din lemn la care se vând bilete.

Aici, lângă chioșc, este un indicator care ne arată direcția traseului Circuitul Crestelor Cheilor Turzii, marcajul acestuia este cu punct roșu, are o lungime de 6 km și durata estimată și notată pe indicator este cuprinsă în intervalul de 4-5 ore.

Noi am făcut 4:30 ore cu pauze de odihnă și fotografiat, în ritm ușor și am parcurs o distanță de aproape 9 km.

Atentie! Nu este apă pe traseu, noi am cumpărat de jos, de lângă parcare.

Versantul drept (de la aval spre amonte)

Chiar dacă suntem pe partea stângă a Cheilor Turzii în direcția de intrare pe traseul amenajat pentru vizitarea acestora, versantul Cheilor de unde am început urcarea este considerat cel drept, raportat la direcția dinspre aval spre amonte.

Începem urcarea și timp de 45 de minute gâfâim pe poteci unele mai late alele mai înguste, pe sub copaci, la umbră, călcând pe straturi groase de frunze uscate.

Pe lângă potecă floricele albastre și albe ne încântau privirea iar păsările ne-au asigurat o sonorizare de sărbătoare, cu ciripitul lor minunat.

Pe indicator scria că poteca pe care ne aflăm se numește: Urcușul Domol, versant drept 3,2 km, durata1h1/2, spre Stâncăria Borza 0,3km, 12 min.

Am ajuns apoi la un alt indicator care ne informa că suntem pe Stâncăria Borza și mai avem 0,3 km până La Dos, adică 5 min.

În locul numit La Dos, au început să se ivească pereții stâncoși ai Cheilor Turzii. Eram acolo sus, pe versanții care priviți de jos atingeau cerul. Imaginea este impresionantă. Parcă nu-ți vine să crezi că te afli deasupra Cheilor.

Este o stare specială de beatitudine pe care o încerci acolo sus, cu capul în nori și cu hăurile adânci și piscurile semețe sub picioarele tale.

Ne-am oprit, am fotografiat, am admirat peisajul, am căutat de la înălțime să descoperim poteca turistică amenajată în interiorul Cheilor Turzii. De sus vedeam oamenii asemeni unor puncte colorate care se mișcau încet pe marginea pereților calcaroși. Râul Hașdate era ca un fir strălucitor șerpuind printre pereții verticali, gri. Am reușit să cuprindem cu brațele ambii versanți, în fotografii.

Nu mai eram oamenii mici din interiorul Cheilor, dominați de grandoarea acestora. Acum noi eram mai mari decât muntele!

Flora și Fauna

În partea de sus a traseului au început să apară Dedițeii, flori de culoare mov și Rușcuțele, flori de culoare galbenă, flori minunate pe care le-am recunoscut din prezentarea de pe panourile informative montate în Cheile Turzii.

Animale nu am întâlnit, doar niște turme de oi și șopârle. Am observat multe urme făcute de mistreți în multe locuri, în partea dreaptă a cheilor, cea cu pădurea.

Am observat o Acvilă de munte, care plana deasupra piscurilor, această pasăre fiind descrisă pe panourile informative ca fiind una dintre cele mai puternice păsări de pradă din lume, care trăiește și în Cheile Turzii.

După ce am terminat de parcurs traseul de creastă, am coborât prin pădure, am traversat un pod de lemn, am ajuns în partea opusă intrării în Chei, sau acolo unde se termină defileul. Erau mulți oameni care începeau drumețiile din această parte.

Versantul stâng (din aval spre amonte)

Noi am intrat un pic pe traseul din Chei, după care am observat punctul roșu, care ne-a scos rapid pe poteca care urcă muntele pe coasta Pleșului. Partea aceasta este cea mai grea din tot traseul. Bine că nu am venit vara, pentru că nu este nici un pic de umbră, urcarea se face pieptiș, panta este plină de stânci ieșite la suprafață din munte.

Grohotișul din aceasta parte a Cheilor face dificilă deplasarea, de multe ori nu știai unde să pășești ca să poți urca. Prin acest grohotiș, am întâlnit iarăși în partea de sus a muntelui, Dedițeii mov și Rușcuțele galbene, flori frumoase, pe care am avut mare grijă să nu le călcăm.

După 50 min. am ajuns la platou, partea cea mai frumoasă, în care admirăm pereții Cheilor din partea dreaptă a versantului, observăm peșterile din pereții acestora, formele stâncoase ascuțite impresionante: Turnul Ascuțit, Hornul Vulturilor, Turnul lui Bors, hăurile amețitoare și incredibil era că ne aflăm aproape de crucea din vârful munților.

Vedeam piscurile munților de la orizont, acoperiți de zăpadă. Frumusețea peisajului nu poate fi descrisă în cuvinte. Bucuria care îți umple sufletul este imensă.

Coborârea

Coborârea prin pădurea Vapii este abruptă, aș spune că e mai dificil să cobori decât să urci. Am alunecat, am căzut... asta e, dacă ne-am urcat trebuie să și coborâm.

Erau grupuri de turiști care urcau prin partea acesta urmând să coboare pe partea pe care am urcat noi, este mult mai ușor pe acolo, nu sunt bolovani, este doar potecă de pământ. Cred că este o variantă mai bună și de luat în considerare.

La Cheile Turzii puteți face sporturi precum: alpinism, să vă dați cu tiroliana, dar și cu parapanta datorită curenților mari de acolo.

De asemenea, dacă foamea pune stăpânire pe simțurile voastre după ce ați parcurs traseul turistic, puteți mânca la terasele aflate lângă parcare, care vă oferă mâncare gustoasă și variată. Noi mâncăm acolo după ce finalizăm drumeția, mici și papanași gustoși.

Circuitul Crestelor Cheilor Turzii, ne-a fost recomandat de prieteni și eu la rândul meu îl recomand pentru că veți vedea defileul dintr-o altă perspectivă, vă veți simți cuceritorii înălțimilor, veți simți cum se bucură sufletul vostru de frumusețea peisajelor.

Călătorii plăcute!

Date tehnice:

Traseu tip circuit Cheile Turzii, cu urcarea de la Refugiul Salvamont pe versantul drept - versantul stâng - coborâre abruptă prin pădure - Refugiul Salvamont.

Dificultate – ușor

Marcaj - punct roșu

Lungime traseu - aproximativ 9 km.

Diferența de nivel – 675 metri

Durata - aproximativ 4-5 ore

Include traseu de creastă, neexpus, nu este apă pe traseu

Accesibilitate - tot anul.