19 octombrie 2024
Chiar și acum când îmi aștern impresiile, la trei zile de când am bifat drumeția spre Vârful Oslea parcurgând parțial Creasta Oslea, o stare de euforie mă cuprinde pentru că încă o dorință mi s-a împlinit, alături de familia mea și prietenii noștri din Lupeni.
Anul trecut, în aproximativ aceeași perioadă, când am parcurs traseul spre Pietrele Albele (2013 metri) și Vârful Piatra Iorgovanului (2014 metri), admirând piscurile de peste 2000 de metri care ne înconjurau, precum și Spinarea Balaurului, așa cum mai este denumită Creasta Oslea, ne-am exprimat dorința de a o simți sub tălpile bocancilor noștri în anul următor.
Astfel, anul acesta bătuți de vânt și arși de soare eram asemeni unor viteji anonimi călare pe Spinarea Balaurului, cu zâmbete pe chip și bucurie în suflete, deasupra unui decor de basm, cu piscuri maiestuoase de jur împrejur și păduri colorate în multiplele nuanțe ale toamnei, în vale.
Cuvintele sunt prea sărace ca să poată reda spectacolul și măreția naturii scăldate în simfonia de culori a lunii octombrie, motiv pentru care ne vom reîntoarce și anul viitor în masivul Retezat, pentru a ne desfăta iar privirea pe un alt traseu care cu siguranță ne va uimi iar.
Deoarece prietenii noștri au mai parcurs acest traseu, ei locuind în zonă, ne-au propus să mergem cu mașina prin Pasul Jiu - Cerna, pe la Câmpu lui Neag (DN666A), până se termină asfaltul, după clădirea dezafectată Cabana de Vânătoare Câmpușel.
De aici, am mai mers încă aproximativ un kilometru cu mașina noastră cu gardă înaltă pe drumul forestier plin de gropi și denivelări.
După ce am parcat mașina, am continuat să mergem pe drumul forestier pe jos și am trecut pe lângă mai multe indicatoare, dar nici unul nu ne spunea nimic despre Vârful Oslea.
La o jumătate de oră de la plecare, găsim un panou mare cu o hartă cu trasee turistice, pe scria că ne aflăm în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, în Pasul Jiu - Cerna.
De aici, din drumul principal care merge spre Herculane, o luăm la stânga pe o potecă care trece prin pădure, unde observăm marcajul cu bandă roșie, după care cărarea ne scoate la o poiană unde am dat de o stână părăsită.
Drumul se transformă într-unul lat de pământ, pe care am înțeles că unii urcă cu mașini de teren.
Traseul este marcat din când în când cu bandă roșie, iar noi am ales o variantă mai lungă dar mai ușoară, urmând un drum de pământ, care urcă șerpuit spre Șaua La Suliți (1703 metri).
Noi am urmărit vremea pentru Vârful Oslea încă din luna septembrie, iar în weekendul în care am fost, vremea se prezenta, conform previziunilor meteorologice, extrem de stabilă, dar rece.
Pe urcare am prins o vreme friguroasă, cu vânt și ceață mare, astfel că nu vedeam niciun peisaj împrejur, doar chiciura pe iarba albă înghețată.
Am urmat acest drum, timp de aproximativ o oră și jumătate, urcând de la altitudinea de 1300 metri până la circa 1700 metri, unde se termină drumul de pământ, după care am urcat pe pajiști alpine, de unde se vedea Creasta și Vârful Oslea.
După aproximativ 2 ore, cam în jur de ora 11:30, ceața s-a disipat, iar soarele ne-a încălzit, strălucind pe o boltă albastră fără niciun nor.
Într-un final urmează urcarea spre Creasta Oslea, plină de poteci nemarcate, care se îndreptă abrupt sau mai lin, în diagonală spre aceasta. Noi am preferat să urcăm în diagonală, ca să ne fie mai ușor un pic.
Pe oriunde ați urca, tot pe Spinarea Balaurului ajungeți, nu vă faceți griji, acest traseu este unul cu vedere largă și vă puteți orienta cu ușurință.
Peisajul pe care îl puteți admira de pe Cresta Oslea, a căpătat un farmec aparte cu negura care lasă să se vadă doar crestele munților, separându-i de pădurea de foioase gătită cu haine multicolore.
Creasta Oslea stâncoasă și accidentată, are o lungime de 5 kilometri, câteva porțiuni scurte mai expuse, dar acestea se pot ocoli pe cărările deja formate un pic mai jos, fără nicio problemă.
Am avut o vreme superbă pe Oslea, cu peisaje incredibil de frumoase, care ne opreau din mers pentru a le admira și imortaliza.
În capătul opus al crestei avem Vârful Coada Oslei (Oslița), de 1889 de metri.
Vârful Oslea de 1946 metri este cel mai înalt vârf din Munții Vâlcan, Cresta Oslea pe care se situează acesta fiind în partea de nord-vest a masivului, legând pe cele două capete ale sale Jiul de Vest cu Munții Mehedinți.
Spinarea Balaurului este una dintre cele mai frumoase creste de la noi din țară, suficient de lată încât să vă permită să observați de o parte și de cealaltă a acesteia piscurile Munților Mehedinți, Parâng, Retezat, Retezatul Mic, Cernei sau Godeanu, cu Valea Jiului în vale, nouă prietenii arătându-ne localitățile Vulcan, Petroșani și Uricani.
Deoarece Erno, prietenul nostru a rămas în Șaua la Suliți pentru a face fotografii și pentru că se întunecă destul de repede în luna octombrie, nu ne-a ajuns timpul pentru a parcurge integral Creasta Oslea, deși ne-am fi dorit șă ajungem până la Vârful Oslița.
Astfel, am parcurs doar o jumătate din creastă și apoi ne-am întors pe același traseu, pe la Vârful Oslea și l-am recuperat pe Erno la coborârea spre mașină.
La coborâre am făcut fotografii cu Lacul Valea lui Iovan sau Lacul Iovanului care este un lac de acumulare realizat în spatele barajului înalt de 100 metri, a râului Cerna cu râul Iovanului, situat între culmile Munților Godeanu și Munților Mehedinți, care strălucea ca o nestemată în vale spre Herculane.
Acest lac Valea lui Iovan cu o suprafață de 292 ha și o adâncime maximă de 107 metri, face parte din Parcul Național Domogled- Valea Cenei.
De asemenea, acum la coborâre am avut vedere largă și clară, nu cețoasă cum a fost dimineața, spre Piatra Iorgovanului la orizont și cu pădurea pitorească multicoloră așternându-se la baza acestuia.
Mi-a plăcut foarte mult această drumeție pe Culmea Oslea și spre Vârful Oslea, care chiar dacă a însumat 13 kilometri și o diferență de nivel de aproximativ 900 metri, a părut a fi una ușoară, atenția fiindu-ne captată permanent de spectaculozitatea traseului.
Călătorii plăcute!
Distanța totală – 13,5 km
Durată – 7 ore cu multe pauze incluse
Diferență de nivel – aproximativ 870 m
Marcaj – bandă roșie
Dificultate – ușor/mediu
Accesul – Pasul Jiu - Cerna, pe la Câmpu lui Neag.