februarie 2022
Rezervația Grădina Zmeilor din județul Sălaj este un loc la care am am vrut de mult timp să ajung și iată că i-a venit rândul exact la momentul potrivit.
Vă spun că a fost bine că ne-am dus acum să vedem Grădina Zmeilor, pentru că stâncile din gresii înalte de până la 15 metri, sunt înconjurate și unele chiar năpădite de vegetație sălbatică, care odată înverzită obturează zmeii.
Chiar și așa, unele stânci pe care le-am fotografiat, nu vi le pot arăta pentru că o mulțime de crengi gri acoperă bine de tot forma stâncii.
Noi ne-am strecurat acum printre crengile neînverzite, dar cu siguranță vara nu veți reuși să vedeți mulți dintre zmeii ascunși prin grădină, iar la o parte dintre ei le veți putea admira doar partea superioară.
Consider că această rezervație ar trebui să fie mai bine întreținută și pusă în valoare. Noi am aflat de pe net că vizita se poate face sub forma unui circuit și că durează aproximativ două ore, fără grabă, cu pauze de fotografiere cu tot.
După ce am lăsat mașina în parcarea fără plată de la intrarea în rezervație, am pornit în vizitarea Grădinii Zmeilor.
La început am urmat o alee pietruită și în scurt timp am trecut pe lângă niște formațiuni stâncoase mari care aveau amplasată o plăcuță cu denumirea lor “Generalul și soldații”.
Noi am ales să parcurgem traseul de vizitare a Grădinii Zmeilor de tip circuit, marcat cu punct roșu.
Ajunși la prima bifurcație, am urmat aleea din partea dreaptă și urcat scarile pietruite până în vârful dealului, unde este un punct de belvedere asupra Grădinii Zmeilor, aici fiind amplasat și un foișor.
De aici de sus am admirat impresionantele și totodată bizarele coloane din gresii, sculpate de natură cu ustensilele ei magice, vânt, ploi, îngeț, soare, inundații și alunecări de teren.
Formele lor au stârnit imaginația oamenilor și aceste coloane au primit denumiri la fel de ciudate precum înfățișarea lor: “Zmeul și Zmeoaica, Călugării, Moșul, Acul Cleopatrei, Fata Cătanii”, etc.
Din punctul de belvedere ne-am continuat plimbarea prin pădure urmând cărarea bătută, dar și marcajul cu punctul roșu.
Poteca vă va scoate puțin mai încolo iar la un punct de belvedere, de unde am fotografiat din nou o parte dintre zmei.
Plimbarea prin pădure pe frunzele ruginii a fost una plăcută și ușoară.
Ca în basmele cu zmei, avem și aici, în Grădina Zmeilor, o probă mai dificilă pe traseu, pentru a ajunge aproape de ei, la baza lor, ca să-i admirăm de jos în sus, mai exact o coborâre abruptă pe o pantă alunecoasă, până la un fir de apă.
De aici trebuie să o luați la stânga și să treceți printr-un mic canion.
Să nu urcați dealul de după pârâu, așa cum am făcut noi, pentru că nu pe acolo este traseul. Noi am urcat, adică am sărit peste pârâu direct pe panta cealată. Odată ajunși în vârf, am realizat că trebuie să coborâm înapoi și a fost neplăcut pe panta abruptă prin mocirla alunecoasă.
Dan s-a întors să caute marcajul și a văzut că l-am ratat cănd am sărit peste pârâu. Oricum, el a ajuns la baza pantei iar noi am coborât direct spre el.
Am văzut apoi acolo jos marcajele cu punct roșu care ne-au scos la Peștera din Grădina Zmeilor.
Peștera este o cavitate de aproximativ 200 de metri lungime care se poate vizita dacă aveți cu ce o lumina.
În cazul în care vizitați Gradina Zmeilor după ploaie, sau când traseul este ud, așa cum l-am găsit noi, vă recomand să vă întoarceți în partea de jos pe unde ați urcat, pe scările pietruite și astfel veți evita să alunecați sau să vă înnoroiți la coborârea abruptă prin pădure.
De la peșteră traseul continuă și primele coloane care le veți observa pe partea dreaptă au denumirea de “Zmeul și Zmeoaica”, care sunt despărțiți de o mică fantă prin care eu m-am strecurat.
Am continuat plimbarea pe traseu prin Grădina Zmeilor și am ajuns la o alee pietruită cu multe stânci înalte, printre care am identificat “Călugării”, care sunt trei turnuri înalte.
Aici am poposit cel mai mult pentru că eu am urcat pe cărarea care m-a scos mai aproape de “Acul Cleopatrei”, de unde am privit un peisaj mai cuprinzător și am observat câțiva zmei pitiți printre copaci, mai departe de traseul principal.
E fascinant în Grădina Zmeilor, aici este un labirint parcă desprins dintr-un ținut de poveste, cu legende și eroi cu puteri supranaturale.
Partea de jos este mai impresionantă pentru că te afli chiar printre zmeii uriași, îi poți fotografia, atinge și te simți atât de mic pe lângă creația naturii.
Vizita noastră în Grădina Zmeilor a durat mai puțin de două ore, timp în care ne-am simțit ca niște copii bucuroși și fermecați, loc pe care vă recomand să îl vizitați ca să vedeți aici altfel de minunății ale naturii.
Date tehnice
Traseu tip circuit
Distanța totală – 2,2 km
Durată – 1:45 ore, cu multe pauze incluse
Diferență de nivel – aproximativ 65 m
Marcaj – punct roșu
Dificultate – ușor
Accesul – satul Gâlgăul Almașului, jud.Sălaj.
De aici, noi am plecat spre Castrul roman Porolissum, unul dintre cele mai importante situri arheologice din România, despre care o să scriu în zilele următoare.
Călătorii plăcute!
Fiecare postare îmi întărește satisfacția descoperirii blogului dv.
Marelena Pușcarciuc vă mulțumesc frumos pentru cuvintele frumoase, aprecierea dvs.mă emoționează. Vă îmbrățișez cu drag!