Mănăstirea Bistrița și Mănăstirea Arnota, situate la mică distanță una de cealaltă, sunt ambele localizate în satul Bistrița, care aparține de comuna Costești, din județul Vâlcea.

Mănăstirea Arnota a fost sfințită în anul 1634, aceasta fiind construită pe locul unei biserici de lemn ridicată de vornicul Danciu, tatăl lui Matei Basarab, construcție confirmată de mai mulți martori, dar pentru care nu există documente, deoarece pisania bisericii a dispărut.


Mănăstirea Arnota sau Meteora României, formulare pe care am găsit-o în mapa cu obiectivele turistice din zonă de la Pensiunea Andreea 3* unde am fost cazați, mi-a atras atenția și mi-a stârnit interesul.
Noi am fost la Meteorele din Grecia și am fost impresionați de acele mănăstiri construite în vârful munților și nu-mi venea a crede că în Baia de Fier, sunt la mică distanță de Mănăstirea Arnota care ar semăna cu acestea.
Această asemănare cu Meteorele se referă la amplasarea Mănăstirii Arnota în vârful muntelui Arnota, la o altitudine de 840 metri și la drumul sinuos și prăfuit, cu o lungime de 5 kilometri care trebuie parcurs în pantă destul de înclinată, printr-o carieră de piatră, pentru a ajunge la ctitoria voievodului Matei Basarab.
Drumul parțial asfaltat, îngust, cu porțiuni fără parapeți de protecție și cu multe curbe de 180 de grade vă va conduce la o parcare largă, în fața căreia se etalează zidurile albe ale cetății mănăstirești Arnota.
În momentul în care am intrat în interiorul curții mănăstirii Arnota, pe sub turnul clopotniță, prima senzație a fost de liniște, ordine și relaxare instantanee, datorată armoniei decorului format din florile multicolore, arborii ornamentali care împodobesc curtea și chiliile precum si ordinea și curățenia impecabilă.

Toate aceste culori sunt evidențiate de zidurile albe, împodobite cu brâu din piatră maro, ale bisericii Arnota ctitorită în prima jumătate a secolului al XVII -lea de către Matei Basarab.

Catapeteasma bisericii Arnota reconstruită de Constantin Brâncoveanu în secolul al XVIII, se află în versiunea originală la Muzeul de Artă din București.
Mănăstirea Arnota este un așezământ de maici, iar biserica este de confesiune ortodoxă și poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

După ce am intrat pe ușa din lemn de castan, deosebit de frumos sculptată, care datează din vremea lui Constantin Brâncoveanu, am fost frapată de frumusețea picturii în stil bizantin a bisericii Arnota.
Biserica Arnota a fost pictată de către zugravul Stroe din Târgoviște, în anul 1644.


Matei Basarab și Doamna Elina sunt reprezentați în tabloul votiv din pronaosul bisericii Arnota, pictat în stilul bizantin întâlnit în bisericile creștine, în care ctitorii bisericii oferă macheta acesteia, prin intermediul sfinților sau a patronilor bisericii, către Maica Domnului și Mântuitorul Isus Hristos.
În mănăstirea Arnota există o comoară însemnată, cumpărată de Matei Basarab și de domnița Elena de la călugării de la Muntele Athos, care constă în părți din moaștele Sfinților: Mihail al Sinadelor, apostolul Filip, Ioan Chrisostom (Ioan Gură de Aur), Marina Athanasie, Chiril episcop al Alexandriei și o parte din sângele celor 40 de mucenici din Sevasta.
În pronaosul Mănăstirii Arnota se află mormântul Domnitorului Țării Românești Matei Basarab (1632 - 1654), acoperit de o frumoasă piatră funerară realizată în stil baroc și cel al tatălui său, Danciul din Brâncoveni.
După vizitarea bisericii, am ieșit în curte unde se auzea liturghia. Mi s-a părut ciudat că în biserica mănăstirii Arnota nu erau oameni în afară de noi.
M-am orientat după sunet și am ajuns în paraclis, construcție nouă, realizată pentru conservarea bisericii vechi.


În paraclisul situat în interiorul clădirii cu chilii, m-a surprins în mod plăcut imaginea stâlpilor din marmură pictați în culori vii, cu un puternic efect estetic.

Din exteriorul mănăstirii de pe deal, unde sunt amenajate câteva bănci cu mese din lemn, se pot observa: Mănăstirea Bistrița, râul Bistrița, cariera de calcar, munții și satele din apropiere.
Călătorii plăcute!












