2 iunie 2024
De Ziua Copilului,1iunie, am fost în excursie cu copiii la Rezervația 12 Apostoli, iar în ziua următoare am vizitat Tinovul Mare din Poiana Stampei, pentru că eram în zonă și voiam să ne mai plimbăm un pic, ca să mai prelungim excursia, înainte de a reveni acasă.
Pentru început, am să localizez turbăria Tinovul Mare, care se află în localitatea Poiana Stampei, la o distanță de aproximativ 20 de kilometri de Vatra Dornei, județul Suceava.
Rezervația naturală Tinovul Mare Poiana Stampei a fost declarată zonă umedă de importanță internațională, devenind sit RAMSAR (localitate din Iran) în anul 2011.
Suprafața pe care se întinde Tinovul Mare este de 640 de hectare, din care doar un kilometru este amenajat pentru vizitare.
Înainte de a intra în rezervația naturală Tinovul Mare, ne putem informa despre ceea ce urmează să vizităm citind cele trei panouri amplasate acolo.
Vizita Tinovului Mare se face doar pe suprafețele amenajate, în total aceasta durează aproximativ o oră.
Poteca tematică ne introduce în lumea turbăriei, informațiile de pe panouri explicându-ne importanța internațională a turbăriilor.
Turbăria de la Tinovul Mare este cea mai mare ca suprafață și adâncime din România.
Parcursul traseului prin turbărie este o combinație de poduri, panouri informative și potecă amenajată din lemn.
Voi povesti plimbarea de la Tinovul Mare urmărind poteca tematică și spicuind câteva informații interesante de pe panourile amplasate în rezervația naturală.
După ce am trecut de partea de introducere, ne plimbăm printr-o pădure deasă de molid, iar al doilea panou ne povestește despre molid.
Pădurea nu este uscată, pentru că în vârf molizii au crengile verzi. Din cauza densității molizilor, lumina nu poate pătrunde și crengile mai de jos se uscă.
Astfel am aflat diferențele dintre un brad și un molid: acele molidului vă vor înțepa pentru că sunt foarte ascuțite; conurile molidului stau în jos iar cele ale bradului sunt orientate în sus;
Molidul trăiește 600 de ani, poate atinge înălțimi cuprinse între 30-40 metri și este a doua cea mai răspândită specie lemnoasă din Romania.
La un moment dat ne apare un panou din lemn, cu urmele animalelor pe care le putem vedea în natură. Tot aici sunt amplasate mai multe panouri informative și bănci pentru odihnă.
După ce învățăm cum arată urmele animalelor sălbatice și citim informațiile, continuăm deplasarea pe poteca care ne conduce la un sector numit: doborâturile de vânt.
Astfel, un panou informativ ne explică ce sunt doborâturile de vânt, urmând ca noi să vedem molizi uriași căzuți în urma acțiunii vântului, care bate câteodată cu viteze în jur de 100 kilometri/oră, doborând păduri de molid pe suprafețe de sute de hectare.
Dintre toate rășinoasele, molidul deși este uriaș rădăcinile lui sunt doar la suprafață, fiind ușor doborât de viteza vântului.
În rezervație, îndepărtarea doborâturilor este interzisă, aceștia trebuind să rămână în locul în care au căzut, până se vor descompune treptat în timp.
După ce ne lăsăm imaginația să observe elefantul din tinov, facem fotografii și apoi urmăm poteca care ne scoate din pădure, la lumină, unde multe plante, ca într-o pădure tropicală virgină, se înghesuie și amestecă, parcă încercând să se cațere una peste cealaltă, ca să ajungă la lumină.
Un alt panou informativ ne atrage atenția asupra afinului, pe care-l putem observa nu numai la altitudini mari pe munți, dar și în tinoave.
Intrăm apoi într-o pădure de pini, iar pe un panou informativ ne sunt prezentate două secțiuni de pini, unde ni se atrage atenția asupra provenienței lor, cu diferențele dintre un pin din pădure și unul din tinov cu trunchiul roșu.
În rezervația Tinovul Mare, din cauza solului acid și a lipsei nutrienților, pinii bătrâni au circumferința asemeni pinilor tineri.
În tinov diametrul pinilor nu depășește 20-30 de centimetri, cu toate că unii dintre ei au vârste de peste 100 de ani. Pinii trăiesc 600 de ani și purifică cel mai bine aerul.
Din rășina fosilizată a pinului se formează piatra semiprețioasă, chihlimbarul sau ambra.
Dendrocronologia este știința care studiază cercurile din secțiunea trunchiului arborilor, oferindu-ne informații asupra vârstei, creșterii arborilor, precum și despre schimbările climatice și de mediu.
Plimbându-ne prin pădurea de pini, observăm multe plante care au ca floare un mic puf alb în capăt, asemănător florilor de bumbac, numele lor este bumbăcarița, iar mai apoi ajungem la un panou informativ care ne arată și explică ce plante trăiesc în Tinovul Mare: Mușchii de turbă, Roua Cerului, Bumbăcarița, Răchițelele, Ruginarea.
Roua Cerului este singura plantă carnivoră din România și o putem vedea la Tinovul Mare.
O altă frumusețe a naturii o vedem în ,,Pinii Îmbrățișați’’, unde un alt panou care ne atrage atenția asupra lor, are scris următorul îndemn: ,,Lasă-ți mintea să cutreiere, ochii să se minuneze și sufletul să se bucure de imaginea celor doi pini îmbrățișați din fața ta!’’
Merișorul este un arbust care crește în Tinovul Mare și care are multiple calități medicinale, iar câteva dintre acestea sunt amintite pe un alt panou informativ.
Citim, amirăm, căutăm cu privirea în jur plantele descrise pe panouri, ne bucurăm de cunoștința cu lumea adaptată vieții în tinov, sunt momente deosebite, susținute de îmbogățirea cunoștințelor generale prin intermediul potecii tematice amenajate de-a lungul vizitei în Tinovul Mare.
Poteca tematică se încheie cu o poieniță, unde curge pârâul Dornișoara și de unde ne întoarcem pe același traseu amenajat.
Nu am mai fost niciodată în vizită la tinovuri, dar mi-a plăcut mult această experiență, pentru că este ceva aparte, o existență endemică unică, pe care v-o recomand să o cunoașteți, la Rezervația Naturală Tinovul Mare Poiana Stampei, cea mai mare turbărie din Romania.
Călătorii plăcute!