13 octombrie 2024
De această dată am ajuns la Scărița Belioara pornind din Stațiunea Muntele Băișorii și am urmat un traseu numit ,,Pe urmele partizanilor’’ care trece prin cătunul Zăpodie aflat la granița județelor Cluj cu Alba.
Noi urcând des la Scărița Belioara, am observat aici indicatorul care ne informează că în 2 – 2:30 ore ajungem la Stațiunea Muntele Băișorii. Sună tentant și nu prea solicitant. 😊
Pe lângă acest indicator, Dan a văzut un reportaj la televizor în care era vorba despre rezistența partizanilor din Apuseni, în cătunul Zăpodie unde se ascundeau membrii grupării Șușman, una dintre cele mai puternice grupări de luptă anticomunistă în urmă cu 60 de ani.
Cătunul Zăpodie se află pe teritoriul comunei Ocoliș, unde partizanii lui Șușman își construiau bordeie ca să se ascundă de securitate.
Pentru a nu fi descoperiți, ei își mutau reședința în fiecare an, trecând de pe dealul de răsărit pe cel dinspre apus, astfel ei își construiau pe marginea pădurilor bordeie în Zăpodie și satul Săgagea, situate la o distanță de trei kilometri.
Noi am parcurs în primăvară traseul prin Cheile Runcului – Scărița Belioara – Cheile Pociovaliștei, iar acum am urmat traseul din Stațiunea Muntele Băișorii – Cătunul Zăpodie – Scărița Belioara și retur prin Stauina Runcanilor.
Pe perioada verii oamenii din satele Ocoliș și Poșaga merg într-o transhumanță în cătunul Zăpodie, unde aceștia locuiesc în colibele de pe văile verzi.
Țăranii au construit grajduri pentru animalele care au acolo hrană din abundență. De asemenea tot în acea zonă sunt mai multe stâne.
Traseul nostru a trecut și pe lângă o fermă de porci, unde am văzut câțiva care se plimbau liberi pe deal.
După o introducere destul de lungă, încep descrierea drumeției noastre mai amănunțit.
Am pornit de la Pensiunea Andreea, aflată lângă Cabana Militară din Stațiunea Muntele Băișorii, unde pe lângă partea stângă a porții de intrare la pensiune, observăm pe un copac marcajul cu cruce albastră.
Urmărim acest marcaj care ne poartă pe un traseu în coborâre prin pădurea de conifere. Ce bine că începem așa, bucuroși la vale și nu gâfâind din prima parte a drumeției.😊
La un moment dat trecem un pârâu, ne aflăm în Valea Vadului și în scurt timp observăm marcajele pentru maraton pe traseul nostru.
Încep să apară păduri de mesteacăn cu frunze aurii, colibe, gospodării, căpițe de fân, un peisaj fermecător, de basm.
Urmăm marcajul cu punct negru Maraton Apuseni și urcăm Dealul Boinic situat la altitudinea de 1233 metri.
Vederea largă ne încarcă sufletul de bucuria de a face parte din acel decor autumnal superb.
Ne îndreptăm spre cătunul Zăpodie unde sunt numeroase colibe pe lângă potecă și atârnate pe pante ca într-un tablou pe care-l privești fascinat.
M-am simțit ca fiind parte integrantă a unei povești cu un decor incredibil de pitoresc.
Ne continuăm drumeția și ajungem în curând la Colibele Știolne, unde observăm un indicator amplasat pe o colibă care ne îndrumă să urcăm panta destul de abruptă care se face pe partea stângă.
Este indicatorul pentru maratoniști, cel cu cruce albastră mai înconjoară un pic, dar tot pe aceeași urcare ajung să se suprapună ambele marcaje.
Urmează să urcăm spre Șesul Craiului, ca să ajungem la destinația finală Scărița-Belioara, până unde am parcurs aproximativ 11 kilometri în 3:30 ore cu multe pauze incluse.
Fascinanta Scărița-Belioara cu ale ei abrupturi calcaroase situată la altitudinea de peste 1300 metri ne-a primit și de această dată să ne odihnim și să-i admirăm frumusețea în noua ei ținută multicoloră.
La întoarcere am urmat marcajul cruce albastră care ne-a purtat pașii spre Colibele Știolne, după care ne-am abătut de la traseul marcat care intra prin fânațe, dar am optat să mai ocolim mergând pe drumul lat de mașini spre Stauina Runcanilor.
Ajungem la o fermă de porci și vaci care se deplasau în voie, păziți de câțiva câini cu care ne-am împrietenit rapid dându-le câte ceva de mâncare din rucsaci.
Ne-am mai bucurat privirea cu peisajele unice, frumos colorate, de la care trebuia să ne luăm rămas bun pentru că urma să intrăm iar în pădure urmărind marcajul cu cruce albastră.
Vă amintiți că spuneam la început ce bine e să începi drumeția cu o coborâre, acum urmează să vă spun ce bine e să închei drumeția cu o urcare abruptă după 20 de kilometri de hoinărit! 😊
După 7 ore am ajuns la mașina noastră care era parcată lângă Pensiunea Andreea, cu sufetul încărcat de frumusețea acestor locuri unice din Apuseni.
Călătorii plăcute!
Distanța totală – 20 km
Durată – 7 ore cu multe pauze incluse
Diferență de nivel – aproximativ 930 metri
Marcaj – cruce albastră/ punct negru Maraton Apuseni pentru a ajunge la colibele din Cătunul Zăpodie
Dificultate – ușor/mediu
Accesul: Stațiunea Muntele Băișorii – Pensiunea Andreea aflată lângă Cabana Militară din Muntele Băișorii