Via Transilvanica, segmentul Terra Siculorum, ruta 3 Praid - Atia

2 mai 2025

Segmentul Terra Siculorum, ruta 3: Praid – Atia de pe Via Transilvanica, am parcurs-o în aceeași zi cu ruta 2: Sovata - Praid care nouă ne-a părut foarte ușoară și totodată pentru că aveam suficient timp, le-am făcut pe ambele.

Astfel, după 3 ore și jumătate de la plecarea din Sovata am ajuns la intersecția la care aveam de ales dacă să coborâm în Praid sau să continuăm traseul spre Atia.

Conform ghidului drumețului pe Via Transilvanica din Praid până în Atia este o distanță de 16 kilometri, pe un traseu de dificultate medie, care se parcurge în 5 ore.

Astfel, noi am ales să continuăm drumeția spre Atia, să facem două rute într-o zi cu o vreme perfectă, chiar dacă i-am spus lui Andrei că vom fi acasă până seara. Nu aveam făcută nicio rezervare pentru cazarea din ziua respectivă, dar asta nu ne-a împiedicat să continuăm să mergem mai departe pe Via Transilvanica.

Imediat după indicatorul spre Atia, ne-am confruntat cu prima urcare lungă de un kilometru și jumătate, a noii rute Praid - Atia, care se derulează prin pădurea umbroasă, pe un drum lat de pământ.

În pădure am trecut pe lângă: o bornă Via Transilvanica pe care era și marcajul Via Mariae, o băncuță pe care vă puteți odihni și multe urme de urși și ursuleți.😊

Din pădure am ieșit într-o poiană largă, de unde aveam vedere spre dealurile și văile dimprejur și spre satele din vale.

Plimbarea pe această porțiune este relaxantă, iar noi înaintam pe potecă în timp ce admiram priveliștile care ne încântau privirile și ne dădeau o stare de bine.

Pe măsură ce urcam, noi orizonturi cu peisaje fermecătoare ne bucură privirea și ne încarcă sufletele cu frumusețea lor.

Suntem în plin soare iar noi înaintăm pe coama dealului de câtva timp, trecem pe lângă vaci care pasc liniștite ignorându-ne prezența în timp ce căldura este din ce în ce mai greu de suportat, deoarece poteca Via Transilvanica pe această porțiune este fără umbră deloc, chiar dacă din loc în loc sunt câțiva copăcei mult prea mici deocamdată.

Tot mergând pe lângă marcaje și borne Via Transilvanica, am ajuns la o cireadă de vaci, care păștea pe un platou întins.

Am traversat platoul în liniște ca să nu ne detecteze câinii care păzeau cireada, pe o potecă lungă și bătătorită. Târziu, când aproape am reușit să trecem complet de cireadă, dulăii ne-au observat și au început să fugă spre noi, dar am scăpat într-un final doar cu câteva lătrături de la distanță.

Am continuat deplasarea urmând marcajele Via Transilvanica și am ajuns pe un drum lat cu umbră, după care am tânjit mult timp.

Acolo am văzut o bornă frumoasă cu o siluetă de femeie îmbrăcată într-o rochie albă.

Continuăm să ne deplasăm pe drumul lat, cu urme de roți de mașini, care trece pe lângă pădure, poziționându-ne iar în bătaia soarelui.

În acel loc am întâlnit un grup de 8 tineri foarte prietenoși, în compania cărora ne-am deplasat o vreme, povestind și înveselindu-ne.

Dintr-o vorbă în alta, am aflat că urma să ne cazăm în același loc și anume, la Agropensiunea Kiss Csalad Lak, din Atia, la care Dan tocmai sunase și a găsit o cameră liberă.

După un timp, am lăsat grupul în urmă, pentru că voiau să se odihnească, iar noi am continuat să urcăm cam doi kilometri, pe drumul aflat în plin soare.

În scurt timp am ajuns la o urcare foarte abruptă, după care am continuat deplasarea, poteca conducându-ne pe coama dealului, la un punct de belvedere: ,,selfie point’’, unde bineînțeles am făcut fotografii, dacă așa scrie pe indicator 😊și am admirat panorama frumoasă din acel loc.

Acolo am mai observat o cruce din lemn și un foișor.

Din punctul de belvedere continuăm deplasarea cu pădurea pe partea dreaptă, drumul lat trecând pe lângă o bornă interesantă cu numărul 389 pe care o admirăm și fotografiem.

Drumul Via Transilvanica începe să coboare spre satul Atia, trecem pe lângă o Capelă și 14 cruci, la fel ca în Sovata și ajungem în cimitirul pe care-l traversăm urmărind marcajele VT.

Surpriză, în cimitir sunt multe urme de urs și ursuleți ... am aflat ulterior de la domnul de la cazare că în zona cimitirului din Atia există o ursoaică cu doi pui.

Cineva scria pe Via Transilvanica că sunt de fapt trei pui de urs în cimitirul de la Atia. Noi nu i-am văzut, doar urmele lor, așa că fiți vigilenți și faceți gălăgie când treceți prin apropierea cimitirului.

Cazarea noastră se afla în partea opusă a satului Atia, astfel l-am traversat aproximativ doi kilometri și am admirat casele acestuia.

La poarta Agropensiunii Kiss Csalad Lak, din Atia, ne întâmpină un ”drumeț obosit”.

La Agropensiunea Kiss Csalad Lak, din Atia am avut o cazare bună și confortabilă.

Gazdele au fost foarte ospitaliere, ne-au întâmpinat cu palincă, și mâncare gustoasă proaspăt preparată. Acolo am mâncat pentru prima dată tocăniță de iepuraș, pentru că domnul are o crescătorie de iepuri.

A doua zi după micul dejun, am plecat mai departe spre Lupeni, spre care am optat pentru varianta A, care conform Ghidului Via Transilvanica, are o lungime de 17 kilometri, se parcurge în 7 ore, chiar dacă acesta este cotată ca dificultate medie spre dificilă, are avantajul că se derulează prin pădure, în timp ce varianta B care este ușoară este pe asfalt, are o lungime de 25 de kilometri și o durată estimată de 8 ore.

 Date tehnice Via Transivanica, segmentul Terra Siculorum, ruta 3: Praid – Atia

Distanța totală – 16 km

Durată – 5 ore

Diferență de nivel –  695 metri

Marcaj – bandă roșie

Dificultate – medie

Cale bună!