Via Transivanica, segmentul Terra Siculorum, ruta 2: Sovata - Praid

2 mai 2025

Nu credeam că după ce am parcurs doar 3 rute de pe Via Transilvanica, vom ajunge să ne dorim atât de mult să ne reîntoarcem pe traseele acesteia. Astfel, dorul de aceasta ne-a rechemat să-i descoperim rutele fascinante, de data aceasta pe segmentul Terra Siculorum, ruta 2: Sovata – Praid.

După cum scriam în articolul cu ruta1 de pe segmentul Terra Siculorum, și ruta 2: Sovata - Praid: Câmpu Cetății - Sovata, sunt aproape de casă, pentru că noi locuim la 45 de kilometri de Câmpu Cetății și la doar 60 kilometri de Sovata, ceea ce ne permite să ne reîntoarcem acasă în aceeași zi.

Andrei nu a vrut să vină cu noi în drumeție, dar noi l-am asigurat că până se înserează vom fi acasă pentru că ruta Sovata – Praid  este prezentată în Ghidul drumețului ca o drumeție ușoară, cu o diferență de nivel de doar 242 metri dispusă pe o lungime de 17 kilometri, cu un timp de parcurgere estimat la 6 ore. Nu ca să ne lăudăm, dar noi am scos de fiecare dată un timp mai scurt decât cel estimat, deci eram convinși că până seara vom ajunge acasă... dar nu a fost așa!!😊

După ce am parcat mașina în parcarea cu plată, situată lângă Centrul de Informare Turistică, vis-a-vis de Lacul Ursu, am început drumeția pe ruta Sovata - Praid, mergând pe trotuarul care însoțește șoseaua care urcă abrupt și sinuos cam un kilometru spre Stâna de Vale, până când indicatoarele ne îndreaptă pe drumul aflat pe partea dreaptă, pe un drum comun cu indicatorul spre 14 Cruci, marcat cu punct albastru.

La 14 Cruci am mai fost, dar am urcat pe alt traseu, marcat cu triunghi albastru, pe o potecă prin pădure, aflată mai jos și paralel cu traseul marcat cu cerc albastru și semnele Via Transilvanica, ambele conducându-ne la această capelă din Sovata.

Cam după 100 de metri, drumul de asfalt se termină și ne încadrăm pe un drum de pământ pe partea stângă...noi ne-am încurcat și am luat-o pe partea dreaptă, unde drumul este asfaltat, mai lat și coboară abrupt.

Acolo am văzut în fața unei case o atenționare, care simulează un accident al unui biciclist care coboară cu viteză panta și pică cu picioarele în sus, pentru că intră într-un zid care-i închide brusc drumul.

După ce ne-am dat seama că nu e bună calea aleasă, ne-am reîntors în intersecție, ne-am încadrat pe drumul de pământ situat în partea stângă și am continuat să înaintăm pe lângă câteva gospodării.

Drumul ne poartă apoi prin pădure într-o urcare mai solicitantă care nu este lungă, dar după o scurtă pauză de relaxare, încep iar urcușuri și coborâri scurte, dar abrupte până ajungem într-o poiană care ne oferă priveliști largi, frumoase, cu vedere de jur împrejur.

La ieșirea din pădure există un indicator care ne îndrumă spre capela 14 Cruci, până la care este estimat un timp de 5 minute.

Tot aici traseul nostru VT se unește poteca marcată cu triunghi albastru și toate marcajele: punct albastru, triunghi albastru, Via Transilvanica și Via Mariae continuă până la capelă.

Ajungem foarte rapid în vârful dealului Căpâlna, unde ne așteaptă o capelă din anul 1888, construcție mică ca dimensiuni și 14 cruci numerotate cu cifre romane, care se înșiruie pe colina pe care se urcă de pe partea cealaltă a dealului.

Crucile simbolizând cele 14 stații de pe Muntele Golgota, au fost amplasate acolo de către pustnicul Janos Esztergar în anul 1876, capela actuală fiind construită ulterior.

În dreptul capelei 14 Cruci se află borna Via Transilvanica cu numărul 365, pe care sunt sculptate trei siluete de femei reprezentând ,,Fetele de la Căpâlna’’.

Această scurtă abatere de 130 metri de la traseu este prevăzută pentru vizitarea acestei capele 14 Cruci, după care vă reîntoarceți la poienița din care ați urcat și veți coborî pe drumul din partea dreaptă spre satul Șașvereș, urmând indicatoarele.

Aici ne-am întâlnit cu o familie din București care a pornit cu 6 zile în urmă pe Via Transilvanica, iar ruta Sovata – Praid era ultima lor etapă. Am mers împreună cu ei până în Praid, timp în care ne-au împărtășit din experiențele lor de pe traseu. A fost foarte plăcut să întâlnim persoane necunoscute cu care să povestim de parcă am fi fost prieteni vechi. Da, Via Transilvanica este într-adevăr drumul care unește persoane cu aceeași pasiune pentru drumeții și iubire pentru natură. Acolo am văzut în iarbă un fazan.

Timpul a trecut foarte repede în compania drumeților de pe Via Transilvanica, am traversat pe asfalt localitatea Șașvereș, am admirat și fotografiat porțile secuiești din lemn sculptat, bornele întâlnite și peisajele.

Ajungem pe un drum pietruit care în scurt timp ne scoate iar la asfalt pe lângă niște blocuri vechi  și pe lângă șinele de tren.

Urmează apoi cam un kilometru un drum forestier, care ne conduce la o pădure deasă prin care trecem mai liniștiți, toți patru drumeți, în ceea ce privește prezența urșilor, semnalizată de panourile întâlnite pe traseu.

Este destul de mult de mers prin pădure, dar drumul este ușor și în mare parte în coborâre.

La un moment dat ieșim pe o coastă de deal, de unde putem vedea Praidul în depărtare.

Înaintăm pe coasta dealului pe lângă liziera pădurii, într-un peisaj larg, de un verde crud, care ne încântă privirea.

La kilometrul al 11-lea din această rută Sovata-Praid, încep să apară pe bornele Via Transilvanica și semnul Via Mariae, cele două trasee unindu-se de acum încolo.

Traseul coboară pe lângă râul Târnava Mică pe care-l vom avea pe lângă noi o bucată de timp, încântându-ne auzul și relaxându-ne cu susurul lui.

Ajunși la baza dealului, marcajele ne indică să ne încadrăm pe un drum forestier plin de apă și noroi, pe care vom merge vreo doi kilometri, noi ocolind pe cât posibil bălțile.

După trei ore și jumătate am ajuns la intersecția la care aveam de ales între a coborî în Praid sau de a continua traseul spre Atia, la care ghidul VT ne informează că ajungem în 5 ore.

Deoarece eu cu Dan nu ne simțeam obosiți deloc și pentru că noi cunoaștem destul de bine Praidul, vizitându-l de multe ori pentru că este aproape de domiciliu, am hotărât să mergem mai departe până în Atia, pentru că ziua era frumoasă și aveam suficient timp pentru a ajunge pe lumină.

Astfel, ne-am luat rămas bun de la prietenii noștri de drumeție, le-am spus să viziteze, dacă vor bineînțeles, Salina Praid, Ștrandul Praid, Expoziția fluturilor exotici vii, obiective turistice frumoase.

Ruta numărul 2 Sovata – Praid de pe segmentul Terra Siculorum a fost cea mai ușoară rută parcursă de noi până în prezent, noi ajungând deocamdată până în Lupeni și în Bucovina din Putna până în Vatra Moldoviței.

Astfel, segmentul Terra Siculorum, ruta 2: Sovata - Praid, o recomand ca o simplă plimbare de relaxare în zilele toride, pentru că aceasta se desfășoară în mare parte prin pădure.

Datele noastre tehnice se referă la traseul din Sovata până la intersecția din pădure spre Praid și Atia, de unde noi am continuat traseul pe ruta Praid – Atia, fără să mai intrăm în localitatea Praid.

Date Tehnice: Via Transivanica, segmentul Terra Siculorum, ruta 2: Sovata - Praid

Distanța totală – 12,54 kilometri

Durată – 3:35 ore

Diferență de nivel –  400 metri

Dificultate – ușor

Cale bună!