28 mai 2022 și în 2018
Cu toate că ploile au cuprins întrega țară în ultimul weekend din mai, împreună cu Dan am hotărât să vizităm Poiana cu narcise din Dumbrava Vadului, comuna Șercaia, pentru ca nu cumva să pierdem și anul acesta parfumul lor inconfundabil. Așa cum obișnuim, a trebuit să mai completăm ziua și cu alte obiective turistice din zonă sau de pe traseu, unul dintre acestea fiind Complexul Geologic Racoș cu Vulcanul Stins, Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt de la Racoș , din județul Brașov.
În anul 2018 am mai fost acolo de două ori, iar acum am dorit să revedem obiectivele de la Racoș, cu toate că am văzut la televizor și pe facebook că la Vulcanul Stins, vizita nu mai este permisă, începând din anul 2021, din cauza transformării spațiului respectiv într-un platou de filmare al serialului Django, umplut acum cu multe construcții asemeni unei așezări locuite.
Accesul spre Complexul Geologic Racoș se face din drumul E60, dinspre Brașov către Sighișoara. În localitatea Rupea Gară se merge pe un drum secundar la dreapta, în stare bună, pe care înaintați circa 10 kilometri până ajungeți în localitatea Racoș, iar de acolo veți vedea indicatoare spre Rezervația naturală Complexul Geologic Racoș.
Vizitarea este taxată la intrarea în Complexul Geologic Racoș iar drumul de acces vă duce în parcarea amenajată și situată în proximitatea Lacului de Smarald și a Coloanelor de Bazalt. Programul de vizitare este zilnic între orele 9-20.
Am observat că au avut loc și câteva transformări pozitive, adică, s-a asfaltat drumul de acces până la parcarea amenajată unde sunt toalete ecologice, leagăne pentru copii, tonete cu suveniruri o terasă unde se poate mânca, este curățenie, sunt panouri informative și indicatoare spre obiectivele din complex, iar biletul de intrare în Complexul Geologic include și vizita la castelul Sukosd - Bethlen.
Vulcanul Stins este unul dintre cele mai interesante locuri vizitate de mine în România și îmi pare rău că în prezent nu ne mai putem bucura complet de sălbăticia peisajului, călcând pe zgură vulcanică.
Vulcanul și zona înconjurătoare a acestuia reprezintă ultimele activități vulcanice de pe teritoriul României, după cum spun specialiștii. Aici au fost ultimele erupții bazaltice cuaternare ale munților Carpați.
Prima dată când am vizitat Vulcanul Stins , am avut falsa impresie că m-am plimbat prin craterul unui vulcan. Apoi am aflat că de fapt eu am călcat pe zgură naturală sau scorii vulcanice prin fosta carieră de exploatare.
Centrul de erupție al vulcanului, este acel vârf brun roșcat, care se află pe Dealul Hegheș și se observă din depărtare, deci nu ne-am plimbat prin crater, în cazul acesta craterul vulcanului fiind ca un con.
Cariera ocupă un teritoriu mare, pe care vă îndemn să îl parcurgeți în întregime, atunci când va fi permis accesul iar, coborând în interiorul acesteia. Spun acest lucru pentru că la prima vizită nu am coborât până la bază și nici nu am parcurs tot traseul, care își modifică forma straturilor geologice, conținutul și culoarea acestora.
Peisajul este unul unic, roșiatic, fascinant, cu pereții carierei dispuși în straturi de culori și forme diferite.
Este o experiență unică pe care merită să o trăiți și să vă bucurați de ea, de aceea m-am supărat acum, când am fost acolo, pentru că această porțiune este exclusă în prezent vizitării.
În schimb se poate înconjura Vulcanul Stins pe partea exterioară, de unde vedeți tranformarea acestuia în platou de filmare, anihilând mult din spectaculozitatea peisajului sălbatic.
Din parcare observați indicatoarele spre Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt, obiective care se află în direcții opuse unul față de celălalt. Din acest punct se ajunge repede în ambele locuri, în circa 10 minute după cum scrie pe un indicator.
Lacul de Smarald s-a format după închiderea exploatării miniere la Cariera de bazalt Brazi, apa provenind din precipitații, izvoare de fund și din topirea zăpezii.
Lacul are o suprafață foarte mare, cuprinzând o secțiune geologică a vulcanului bazaltic de 200 metri lungime și peste 50 metri înălțime, astfel acesta nu poate fi cuprins cu privirea în totalitate.
Deși am mai fost aici de încă două ori, doar acum lacul a avut culoarea foarte intensă a smaraldului.
Apa lacului formată din precipitații, topirea zăpezii și izvoare, este foarte limpede și curată, astfel am observat bancuri de pești proveniți din popularea acestuia de către localnici.
Adâncimea maximă a lacului este în prezent de aproximativ 18 metri și crește anual cu 0,5 - 1 metri.
Pereții care au rămas în urma exploatării bazaltice sunt impresionanți ca formă, culoare și mărime iar oglindirea lor în apa lacului generează imagini minunate.
În această zona se află cea mai veche exploatare de bazalt din zona Munților Perșani.
Nu cred că mâna omului poate sculpta ceva atât de perfect precum o face natura. Coloanele de bazalt s-au format în urmă cu 1,3-1,4 milioane de ani, au o înălțime cuprinsă între 6-8 metri, cu muchii ascuțite, acoperite de straturi orizontale de bazalt în forme geometrice diferite: pentagonale, cuburi, dreptunghiuri, etc.
Călătorii plăcute!
[…] Munții Perșani, unde am mai vizitat și Complexul Geologic Racoș cu Coloanele de Bazalt, Lacul de Smarald și Vulcanul Stins, se află și Rezervația Naturală Cheile Vârghișului, pe care le puteți descoperi parcurgând […]
[…] de bazalt am văzut și la Complexul Geologic de la Racoș, un loc în care natura ne-a mai arătat încă o dată ce frumuseți poate […]
[…] După o scurtă pauză de admirat și fotografiat coloanele, ne-am întors la mașină și am plecat spre Complexul Geologic Racoș. […]